Articulatii

Unde se gasesc articulatiile fixe.

In general, aceste suprafete pot fi incadrate geometric in doua forme principale: a si curba. In articulatiile e miscarile sunt reduse. In cele cu suprafete curbe, miscarile sunt mai complexe. Pentru o functionare normala, este necesara o adaptare perfecta a suprafetelor articulare, o concordanta unde se gasesc articulatiile fixe cum se mai spune in limbaj clinic, o congruenta articulara.

Lipsa acestei concordante articulare face posibila producerea unor leziuni ulcero-necrotice si, in final, instalarea proceselor artrozice prin alterarea cartilajului si a tesutului osos subjacent. Cartilajul articular Este numit si cartilaj de incrustare si acopera suprafetele articulare ale oaselor.

Este un cartilaj hialin de culoare alb-stralucitoare, cu reflexe albastrui. Prezinta doua suprafete: una aderenta de suprafata osului; una libera ce corespunde cavitatii articulare. Marginea cartilajului se continua cu periostul. La nivelul acestei margini se termina si membrana sinoviala.

Intinderea cartilajului este proportionala cu intinderea miscarilor unde se gasesc articulatiile fixe. Grosimea lui este variabila 1-l2 mmin raport cu presiunea exercitata pe suprafetele articulare. Pe masura inaintarii in varsta, are tendinta subtierA Cartilajul nu prezinta terminatii nervoase si nici vase de sange.

Are doua proprietati importante: compresibilitatea rol de amortizor elasticitatea condroplastele ocupate de condrocite joaca rol de pneuri.

Sistemul articular

Deshidratarea tesutului cartilaginos duce la micsorarea elasticitatii si constituie alt factor favorizant pentru aparitia artrozelor. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie, respectiv prin trecerea substantelor din vasele tesutului osos subjacent si din arterele capsulo-sinoviale, precum si din lichidul sinovial. El este considerat un tesut cu metabolism redus. Daca tesutul cartilaginos este invadat de vase sanguine, ca in cazul imobilizarilor prelungite, acestea vor aduce odata cu sangele, elemente celulare care vor forma tesut osos in locul cartilajului articular care se va resorbi, determinand anchiloza articulara.

Formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare fibrocartilaje de marire, discuri, meniscuri Fibrocartilaje de marire: labrul articular sau cadrul articular Se intalnesc in cazul articulatiilor la care o suprafata articulara sferica - cap articular- trebuie 'sa se potriveasca' cu o cavitate articulara mai putin adanca. Exemple: articulatia umarului. Uneori, labrul constituie in acelasi timp si un mijloc de unire.

Fibrocartilaje intraartticulare: discurile si meniscurile-sunt formatiuni anatomice ce se gasesc intre suprafetele articulare si au, de asemenea rolul sa asigure o concordanta cat mai buna. Ele difera mult ca forma si dimensiuni. Uneori ocupa toata articulatia, formand un disc.

Se te bloqueó temporalmente

Exista fibrocartilaje de forma unor semilune, denumite meniscuri. Acestea au pe sectiune o forma triunghiulara aderand cu baza pe una din suprafetele articulare, de obicei de cea mai mobila si o insotesc in toate miscarile. La articulatia genunchiului. Mijloace de unire: capsula articulara si ligamentele Capsula articulara este o formatiune constituita din doua straturi: unul extern- stratul fibros si altul intern.

condroitină 500 glucozamină 400

Stratul fibros are o forma abila cu cea a unui manson. Se insera prin cele doua extremitati ale sale la periferia cartilajelor articulare. El reprezinta o continuare a periostului oaselor. Suprafata exterioara vine in raport cu muschii si tendoanele periarticulare. Suprafata interna este acoperita de membrana sinoviala. Grosimea stratului fibros difera: in unele articulatii cu mobilitate mare, este mai redusa si mai putin rezistenta.

Apa la plămâni (pleurezie) - Ce este? Simptome? Cauze? Tratament?

De regula, la aceste articulatii, membrana prezinta o mare laxitate. Nu este si cazul articulatiei soldului, care are o membrana fibroasa foarte ingrosata, datorita tractiunilor puternice si a greutatilor foarte mari de suportat.

dureri la nivelul genunchiului și articulației cotului

In articulatiile cu miscari limitate, grosimea este apreciabila. In unele traumatisme, membrana fibroasa laxa poate fi prinsa intre suprafetele articulare si traumatizata.

In conditii normale, aceasta eventualitate este exclusa prin actiunea unor fascicule musculare cu insertie capsulara.

Account Options

In general, o membrana fibroasa este formata din fibre conjunctive si putine fibre elastice, cu orientari diferite. Vascularizatia arteriala a capsulei este asigurata din ramuri provenite din arterele musculare. Ele trimit prelungiri pana la membrana sinoviala. Vasele limfatice, putine la numar, se gasesc atat in stratul fibros al capsulei cat si la nivelul membranei sinoviale.

Inervatia este asigurata de filete nervoase care insotesc vasele sanguine. Ele se impletesc, formeaza plexuri intinse din care vor rezulta atat terminatii libere receptori durerosi cit si cele care vin in legatura cu corpusculii Vater-Pacini si Golgi- Mazzoni, incapsulati si lamelari.

Rolul capsulei : protejeaza articulatia de procese patologice periarticulare si impiedica raspandirea revarsatelor articulare in tesuturile din jur.

Articulatiile reprezinta totalitatea elementelor prin care se asigura unirea dintre capetele a doua sau mai multor oase. Dupa gradul de mobilitate posibila intre oasele componente exista trei tipuri de articulatii: articulatii fixe – sinartroze articulatii mobile – diartroze 1. Articulatiile fixe - sinartoze Sinartrozele sunt articulatii lipsite de mobilitate sau cu mobilitate foarte redusa.

Membrana sinoviala este stratul profund al capsulei articulare. Se prezinta ca o foita subtire, neteda si lucioasa, care adera intim de suprafata interioara a stratului fibros al capsulei articulare. Ea secreta un lichid galbui, vascos, unsuros- lichidul sinovial, cu rol important in biomecanica articulara. Se opreste la periferia cartilajelor articulare, la limita dintre cartilajul articular si os. Membrana sinoviala acopera portiunile de os intracapsulare, si unele formatiuni intracapsulare: tendoanele, ligamentele, discurile intraarticulare.

Exceptie: discul articulatiei temporo-mandibulare si meniscurile genunchiului nu sunt acoperite.

ARTICULATIILE

Din cauza abundentei vaselor sanguine, sinoviala se inflameaza prima dintre formatiunile articulatiei. Sinoviala este o membrana continua, spre deosebire de membrana fibroasa care poate fi perforata de vase, nervi. Membrana sinoviala prezinta adeseori o serie de prelungiri, externe sau interne. Prelungirile externe sunt reprezentate de funduri de sac si cripte. Fundurile de sac se gasesc sub tendoanele unor muschi, usurandu-le alunecarea.

Ele nu comunica cu cavitatea articulara decat printr-un orificiu foarte mic. Sunt considerate drept burse seroase musculare unite cu sinoviala ex. Criptele sau foliculii sinoviali se prezinta ca mici funduri de sac ale membranei sinoviale, situate intre fibrele ligamentelor. Ele comunica cu cavitatea articulara. Prelungirile interne sunt reprezentate de ciucuri sau plicile sinoviale si vilozitati.

Ciucurii sau plicile sinoviale sunt formatiuni ce plutesc libere in interiorul cavitatii articulare, avand aspectul unor prelungiri, uneori mai mari si dispuse in grupe sau ramificate.

Contin vase de sange sau mase adipoase. Vilozitatile sinoviale apar ca prelungiri filiforme.

  • Tratament comun pentru țelină
  • Suprafata interna este acoperita de membrana sinoviala.
  • Articulațiile pot răni pe vreme
  • Articulatii Articulatia Articulatia — locul unde doua sau mai multe oase se intalnesc si se misca in contact unul cu celalalt.
  • Capetele osoase articulare sunt reprezentate de epifize alcatuite din tesut osos spongios, acoperit la suprafata de un strat subtire de os compact.
  • Чтоб они сдохли, Николь.
  • Экран не может подниматься и опускаться чаще чем раз в минуту.
  • Sistemul articular

Rolul prelungirilor interne este acela de a umple anumite portiuni ale cavitatii articulare. Membrana sinoviala este bogat vascularizata si inervata. Arterele provin din stratul fibros al capsulei. Venele au traiect varicos, formand spirale. Limfaticele sunt superficiale si profunde. Nervii formeaza plexuri mielinice puternice. Lichidul sinovial are aspectul unui lichid galbui, vascos, are rol lubrifiant asupra elementelor articulare, producand, in acelasi timp si o durere de umăr cauză adeziune intre suprafetele articulare.

In timpul miscarilor, lichidul este impins din prelungiri si funduri de sac, pe suprafetele articulare.

El rezulta dintr-un proces de transsudare a lichidului plasmatic care trece in cavitatea articulara prin peretii capilarelor perisinoviale, permeabili in ambele sensuri. Rolul lichidului: nutritie, lubrifiere, curatire. Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se insera pe oasele articulare, contribuind la mentinerea contactului dintre suprafetele articulare. Dupa structura lor, ligamentele au fost impartite in: ligamente capsulare ligamente musculare ligamente fibrozate Ligamentele capsulare sunt diferentieri ale capsulei cu rolul de a frana o serie de miscari: ligamentul pubo-femural al articulatiei soldului.

Ligamentele tendinoase rezulta prin transformarea unor tendoane: ligamentul patelar al genunchiului. Ligamentele musculare provin din atrofierea unor fascicule musculare: ligamentul acromiocoracoidian.

Articulatii

Ligamentele fibrozate: ligamentul stilohioidian. Dupa pozitia pe care o au fata de capsula se deosebesc lig. Toate ligamentele sunt rezistente si inextensibile. In acelasi timp sunt suficient de flexibile incat sa nu impiedice executarea miscarilor. Au si rolul de a preveni depasirea unor limite normale ale miscarilor. In cazul solicitarilor prelungite, aceste formatiuni semnaleaza situatia prin durerea resimtita la nivelul lor.

In afara de elementele articulatiei, care sunt considerate pasive, in mentinerea suprafetelor articulare intervin si alti factori: muschii- elemente active- si presiunea atmosferica. Muschii, prin contractia lor, trag de capsula, impiedicand prinderea eventualelor plice intre suprafetele articulare.

Pe de alta parte, forta musculara se descompune, dupa paralelogramul fortelor intr-o componenta de miscare si alta articulara.

boala poliartrozica

Unde se gasesc articulatiile fixe de miscare mobilizeaza oasele si implicit capetele lor articulare, iar componenta articulara are rolul de a mentine suprafetele articulare in contact. Cavitatea articulara este un spatiu virtual, ocupat de lichidul sinovial, delimitat intre cartilajul articular si membrana sinoviala.

Ea devine reala cand in interiorul ei se produc revarsate sau colectii lichidiene lichid purulent, sanguinolent sau simpla serozitate.