Luxația scapulo-humerală: simptome, diagnostic și tratament

Luxatie posterioara umar

Daca luxatia nu este corect diagnosticata si se aplica un tratament gresit, sansele de complicatii viitoare sunt extrem de mari. Tipuri de luxatii la umar In functie de gravitate, viteza si directie de deplasare, luxatia umarului poate fi impartita in mai multe tipuri, in functie de: Directie: anterioare desposterioare rarinferioare foarte rar Viteza: mare sau scazuta Moment de producere: recente sau vechi peste 24 ore Desprindere: partiala sau totala Luxatia totala sau luxatia completa a umarului are loc cand capul osului humerus iese din cavitatea glenoida, desprinzandu-se complet. Subluxatia sau luxatia partiala reprezinta o dislocare incompleta, in care mai exista contact intre capul humeral si cavitatea glenoida. In acest tip de luxatie, capul osului humerus este fortat sa iasa din cavitate deplasandu-se spre inainte.

Adesea luxaţia se produce în timpul efectuării unui sport sau în timpul accidentelor de maşină. Încă de la prezentarea pacientului la medic trebuie stabilit ce fel de luxatie posterioara umar este, în funcţie de mecanismul de producere, pentru o conduită corectă a tratamentului.

Dintre factorii de risc, subliniem: ereditatea — unele persoane au ligamente mai slabe şi mai susceptibile unor posibile leziuni, decât restul populaţiei hiperlaxitate ereditară ; pacienţi care au în antecedente leziuni ale umărului şi mai ales luxaţii 1, 8 ; malformaţii ale glenoidei; cauze neuromusculare — leziuni ale nervului axilar. Pentru confirmarea suspiciunii de diagnostic trebuie efectuată o radiografie, unde se va observa pierderea contactului dintre capul humeral şi cavitatea glenoidă.

luxatie posterioara umar

Pentru punerea în evidenţă a unor eventuale leziuni ale ţesuturilor moi ligamente, tendoane, muşchi, structuri nervoase şi vasculare din regiunea umărului, este necerară efectuarea unui RMN. Este imperios necesar ca această manevră să fie efectuată de către un cadru medical. După efectuarea reducerii, sunt necesare alte radiografii de control pentru confirmarea corectitudinii manevrei.

luxatie posterioara umar

Membrul superior va fi ulterior imobilizat cu un bandaj sau cu un aparat gipsat toraco brahial, timp de săptămâni. Este necesar ca în acest timp pacientul să mobilizeze cotul, articulaţia pumnului şi degetele.

Luxația articulației umărului și tratamentul acesteia

Începând cu această perioadă şi continuând după scoaterea bandajului, este importantă efectuarea exerciţiilor de recuperare, treptat. Reducerea deschisă, prin intervenţie chirurgicală, este recomandată în cazul luxaţiilor vechi, în cazul celor ireductibile sau recurenţelor.

luxatie posterioara umar

Unul dintre sporturile recomandate a fi efectuate pe parcursul recuperării este înotul. Fracturile sunt de asemenea luxatie posterioara umar comune, mai ales leziunea Hill Saches, care apare în cazul unei luxaţii anterioare de umăr, când capul humeral se loveşte în timpul deplasării în afara articulaţiei de marginea glenei, determinând apariţia unei fracturi.

Alte fracturi care pot să apară sunt cele ale humerusului proximal, ale coracoidei sau ale acromionului.

luxatie posterioara umar

Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!