Înțelesul "capitellum" în dicționarul Engleză

Distal humerus anatomy

Semne și simptome

În descrierea unei fracturi diafizare humerale, trebuie precizat, de asemenea, localizarea, astfel: în treimea superioră proximală ; în treimea medie; în treimea inferioară distală. Primele două etape îndrumă medicul spre un diagnostic ipotetic, însă diagnosticul final este confirmat prin examenele radiologice.

Examenul fizic al unei persoane ce prezintă o fractură va evidenția la inspecție deformarea regiunii, tumefacție, echimoze, netransmisibilitatea mișcărilor, iar la palpare se pot simți crepitații osoase.

HUMERUS ANATOMY

În plus, trebuie indentificate precoce semnele unei necroze osoase, unei fracturi deschise și evaluarea nervilor regiunii respective. Examenul radiologic, în două incidențe, antero-posterioară și de profil, este extrem de important pentru diagnosticarea corectă a unei fracturi, pentru a o clasifica și pentru a stabili un plan de tratament adecvat.

O computer tomografie ar putea fi indicată în cazul unei fracturi intra-articulare cominutive, unei poziții incerte a capului humeral sau a marii tuberozități. Pentru excluderea unui traumatism cu implicarea părților moi, este necesară efectuarea unui RMN. De exemplu, pentru o persoana vârstnică scăderea mobilității unui membru poate să nu îi scadă nivelul calității vieții, însă pentru un tânăr activ, stilul de viață distal humerus anatomy fi afectat într-o masură mai mare, ceea ce necesită optimizarea rezultatelor finale, dar și o comunicare adecvată medic-pacient.

distal humerus anatomy

Astfel, tratamentul fracturii extremității proximale a humerului poate fi ortopedic nechirurgical sau chirurgical. Tratamentul ortopedic este indicat în cazurile în care fractura este nedeplasată sau cu deplasare minimă deplasarea este sub 1 cm și angulația sub 45 de gradeși constă în imobilizarea membrului superior cu un bandaj toraco-brahial timp de 14 zile, urmând după această perioadă mobilizarea treptată și fizioterapie, care poate începe după 2, 3 săptămâni de la accidentare.

Clasificare

Tratamentul nechirurgical este des folosit deoarece majoritatea distal humerus anatomy sunt nedeplasate, interesând persoanele vârsnice, cu oase afectate de osteoporoză, susceptibile la fracturare prin energie mică, determinată cel mai adesea de căzături. Alte măsuri importante sunt reprezentate de controlul durerii, astfel încât pacienții necesită antialgice, dar și de recuperarea ulterioară, cu respectarea indicațiilor de fizioterapie. Acestea au un rol primordial în vindecarea completa a fracturii, cu cât mai puține sechele.

Tratamentul chirurgical are drept scop restabilirea continuității osoase și constă în reducere închisă urmată de fixare, care poate fi percutanată sau intraoperatorie, cu șuruburi, plăci, tije intramedulare, în funcție de tipul fracturii, localizare, stadiul Neer, existența osteoporozei, osteoartritei și nu în ultimul rând de ce articulatiile se doare in timpul exercitiului fiecare pacient în parte, de vârstă, stil de viață, patologii asociate.

distal humerus anatomy

Pacienții care prezintă leziuni vasculare, ale nervilor sau o fractură deschisă necesită intervenție chirurgicală imediată. De asemenea, dacă pacientul prezintă leziuni pre-existente distal humerus anatomy nivelul membrului afectat, apărute în urma unui atac cerebral sau o leziune traumatică a măduvei spinării, se renunță de cele mai multe ori la intervenția chirurgicală.

Corpul humerusului[ modificare modificare sursă ] Humerus-vedere frontală Corpul humerusului Corpus humeri sau diafiza humerusului este porțiunea mijlocie a humerusului, aflată între extremitatea proximală și extremitatea distală. Aproape cilindric în partea superioară, corpul devine, pe măsură ce se apropie de extremitatea inferioară, prismatic triunghiular. Prezintă trei fețe antero-laterală, antero-medială, posterioară și trei margini anterioară, laterală, medialăbine diferențiate în porțiunea inferioară, și slab în porțiunea superioară. Marginea anterioară Margo anterior humeri este bine pronunțată, ascuțită sus și rotunjită în jos. Este o continuare a crestei tuberculului mare, delimitează anterior tuberozitatea deltoidiană, iar la nivelul extremității distale ea se bifurcă, delimitând fosa coronoidă.

Reducerea ortopedică și fixarea percutanată prin broșaj este preferată pentru fracturile deplasate de col chirurgical și de col anatomic, existând un risc scăzut de necroză avasculară și o recuperare mai rapidă. Aceste tipuri de fracturi beneficiază, de asemenea, de posibilitatea alegerii unui tratament chirurgical ce constă în reducere sângerândă, adică intraoperatorie, urmată de fixarea cu o placă sau cu o tijă intramedulară.

Meniu de navigare

În ambele cazuri, atunci cand fractura este de tip Neer III sau IV, mai ales la vârstnici, se recurge la artroplastie. În plus, artroplastia este utilă în cazul fracturilor cominutive, când capul humeral nu mai poate fi reconstruit sau când cavitatea glenoidă este afectată, atunci când există riscul osteonecrozei capului femural ca umare a întreruperii aportului vascular sau în situațiile în care pacienții se prezintă tardiv la medic.

distal humerus anatomy

Artroplastia devine uneori ultima soluție în cazul unui tratament chirurgical sau conservator care nu a dat rezultatele dorite. Tratamentul ortopedic este indicat în fracturile fără deplasare, prin imobilizarea membrului afectat timp de săptămâni sau în fracturile deplasate, dar reductibile, prin reducere închisă. Tratamentul chirurgical este indicat în: fracturile deschise.

distal humerus anatomy