Guta: simptome, cauze, tratament

Cum să diagnosticăm corect boala articulară

RAA este o boală cauzată de infecția faringiană declanșată de o bacterie numită streptococ.

Ce alimente ar trebui evitate Cum poate fi prevenită guta Care sunt cauzele gutei Guta poate avea următoarele cauze: Hiperuricemie — principala cauză a gutei. Constă într-o producție prea mare de acid uric și acumularea sa în organism. Acidul uric se poate acumula din mai multe motive, cele mai frecvente fiind prin alimentație, predispoziția genetică ori anumite anomalii sau afecțiuni care afectează modul de excreție al uraților și al sărurilor de acid uric.

De asemenea, insulinorezistența sau dislipidemia un nivel crescut al lipidelor din sânge reprezintă alte probleme asociate unei alimentații nesănătoase; Excesul de alcool — consumul excesiv de alcool poate afecta procesul de eliminare a acidului uric; drept urmare, acesta se acumulează în organism și poate duce la apariția gutei.

În special berea conține cantități mari de purine, niște substanțe prezente în anumite alimente vezi mai jos și a căror metabolizare poate duce la acumularea acidului uric; Anumite medicamente sau tratamente medicale — diureticele tiazidice recomandate în hipertensiune, aspirina, niacina, imunosupresoarele recomandate pentru ca organismul să tolereze un organ transplantatprecum și chimioterapia pot duce la apariția gutei; Unele boli — diabetul zaharat, hipertensiunea netratată, ateroscleroza și hiperlipidemia pot declanșa guta.

De asemenea, un accident sau un traumatism sever care necesită imobilizarea la pat poate duce la apariția gutei.

De regulă, afecțiunea apare la degetul mare al piciorului, mai ales pe fondul temperaturii scăzute de la nivelul articulațiilor sau al unei circulații periferice deficitare; Cauze genetice — în unele cazuri, guta poate apărea și pe linie genetică.

Mai mult, persoanele care au afecțiuni genetice precum sindromul Lesch-Nyhan sau sindromul Kelley-Seegmiller sunt mult mai predispuse la gută.

Aceste boli se manifestă prin apariția unui deficit parțial sau complet al enzimei care ajută la reglarea nivelului de acid uric. Care sunt factorii de risc în apariția gutei Există o probabilitate mai mare de apariție a gutei în cazul persoanelor care au un nivel ridicat al acidului uric din organism.

cum să diagnosticăm corect boala articulară

Mai jos sunt principalii factori de risc în apariția gutei: Dieta — persoanele care consumă des carne, fructe de mare și dulciuri îmbogățite cu zahăr din fructe au un risc mai mare de gută; Vârsta și sexul — guta afectează mai ales bărbații cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani și femeile după menopauză; Expunerea la plumb — persoanele care își desfășoară activitatea profesională în fabrici în care se prelucrează plumbul au un risc mai mare de apariție a gutei.

De câte tipuri este guta Tipurile de gută variază mai ales în funcție de stadiul bolii. Mai jos sunt principalele tipuri de gută.

Hiperuricemia asimptomatică În acest prim stadiu al gutei, persoana afectată are un nivel crescut al acidului uric din organism, însă fără a prezenta simptome precum artrita sau tofii gutoși. Acest tip de gută nu necesită tratament medical, însă este indicată reducerea consumului de alimente care sporesc nivelul acidului uric. Guta acută Guta acută sau artrita acută gutoasă, așa cum mai este denumită, se manifestă, în primul rând, prin apariția inflamației la nivelul articulațiilor.

Trecerea de la hiperuricemie la gută acută poate fi declanșată de apariția unui traumatism articular, consumul excesiv de alimente bogate în purine, luarea unor medicamente precum diureticele sau tuberculostaticele sau ca urmare a unei intervenții chirurgicale. Acidul uric începe să se acumuleze în jurul articulațiilor, acestea din urmă sunt calde la palpare, iar durerea este intensă. Guta intercritică Această formă de gută apare între episoadele de gută acută. Lăsată netratată, boala poate apărea mai frecvent, iar atacurile pot dura mai mult.

Guta cronică tofacee Ca urmare a acumulării de acid uric, apare fenomenul de tofi gutoși; aceștia reprezintă depuneri tisulare de urat de sodiu monohidrat.

  • Pentru calmarea durerilor articulare
  • Reumatismul Articular Acut Și Artrita Reactivă Post-Streptococică

Au o consistență elastică și dimensiune de câțiva milimetri sau centimetri. Sunt nedureroși și apar frecvent la nivel urechii, al degetelor mâinilor sau picioarelor, precum și în zona antebrațului sau a cotului.

cum să diagnosticăm corect boala articulară

În lipsa tratamentului, guta cronică tofacee apare în aproximativ 10 ani de la declanșarea gutei. Pseudogută Pseudoguta este o afecțiune asemănătoare gutei.

Principala diferență dintre pseudogută și gută este că, în prima situație, articulațiile sunt afectate de cristale de calciu-pirifosfat, în timp ce în cazul gutei este vorba de cristale de acid uric.

De asemenea, atacurile de pseudogută sunt mai puțin severe decât cele de artrită gutoasă. Care sunt simptomele gutei În debutul său, guta nu are simptome, însă pe măsură ce acidul uric se acumulează la nivelul articulațiilor și țesuturilor, încep să apară primele semne.

Mai jos sunt principalele simptome asociate gutei: Căldură la artroza tratament de masaj 2 grade, durere, edem și sensibilitate la nivelul articulațiilor, mai ales ale degetului mare de la picior; Pielea din jurul articulațiilor devine roșie-vineție; Mâncărime în jurul articulațiilor; Accentuarea disconfortului pe timpul nopții, iar apoi, reducerea intensității în următoarele zile; Dureri nocturne profunde, care te pot trezi din somn — durerea debutează brusc și devine sfâșietoare în câteva ore; Descuamarea pielii după încheierea atacului de gută; Febră și frisoane; Dificultăți cum să diagnosticăm corect boala articulară funcționarea normală a articulațiilor — pe termen lung, poate apărea incapacitatea de mișcare a degetelor.

În cazul persoanelor cu gută recurentă, simptomele pot reapărea după o intervenție chirurgicală sau boala se poate croniciza. În cazul gutei cronice, simptomele sunt asemănătoare gutei obișnuite, însă durerea este mult redusă.

Aceste simptome pot fi uşoare sau chiar absente la copiii de vârstă şcolară şi la adolescenţi. După o perioadă asimptomatică, scursă de la infecţia streptococică, copilul poate prezenta febră şi alte simptome majore ale RAA, şi anume: manifestări sistemice — stare generală alterată, febră înaltă, fatigabilitate, scăderea poftei de mâncare, paloare, uneori asociate cu dureri abdominale mimând apendicitasângerări nazale la copii ; manifestări articulare — dureri articulare predominant localizate la nivelul gleznelor, genunchilor, coate, pumn; mai rar la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor, șoldurilor și umerilor.

Uneori, poate apărea inflamația lichidului articular, la nivelul genunchiului sau al cotului, iar afecțiunea poartă numele de bursită. Cum evoluează guta De regulă, primele atacuri de gută afectează o singură articulație și durează zile. Atacurile următoare pot afecta mai multe articulații în același timp și pot dura până la câteva săptămâni, în lipsa tratamentului. La început, atacurile de gută pot apărea la distanță de câteva luni sau chiar ani, însă odată cu trecerea timpului, atacurile apar tot mai des, într-un final ajungându-se la câteva pe an.

După primul episod de gută, articulațiile se recuperează în totalitate. Puțini pacienți nu mai au un alt episod de gută în cursul vieții.

Guta - factorii de risc, evolutia bolii, cand trebuie sa mergeti la medic si care este tratamentul

Pe măsură ce atacurile de gută devin din ce în ce mai frecvente, articulațiile nu se mai recuperează în totalitate. În acest caz, pot apărea dureri articulare chiar și între perioadele dintre atacurile de gută.

cum să diagnosticăm corect boala articulară

Care sunt complicațiile asociate gutei Lăsată netratată, guta poate duce la condiții mai severe, precum: Gută recurentă — uneori, guta poate apărea de mai multe ori pe an. Medicamentele pot ajuta la prevenirea unui nou atac de gută sau pot reduce din intensitatea simptomelor.

Guta: simptome, cauze, tratament

În lipsa tratamentului, articulațiile continuă să fie erodate, iar pe termen lung, se poate ajunge până la distrugerea lor; Gută avansată — apare atunci când cristalele de uree se formează sub piele. Astfel, apare fenomenul de tofi gutoși. Aceștia se pot dezvolta în zona degetelor, a mâinilor, picioarelor, coatelor sau tendoanelor lui Ahile.

Nu sunt dureroși, însă se pot umfla în timpul atacului de gută; Pietre la rinichi calculi renali — cristalele de uree se pot acumula în tractul urinar și pot duce la formarea pietrelor la rinichi.

Reumatismul articular acut (febra reumatică)

Prezența acestora se manifestă prin dureri radiante în zona abdominală și inghinală, durere care fluctuează în intensitate, producând senzația de arsură la urinare. Cum este diagnosticată guta Medicul pune diagnosticul pe baza simptomelor și a intensității acestora, precum și a unor investigații care vor ajuta la descoperirea cauzei bolii.

Mai jos sunt principalele tipuri de analize utilizate pentru a diagnostica guta. Analiza lichidului sinovial Lichidul sinovial este cum să diagnosticăm corect boala articulară din articulații pentru a fi analizat.

Acesta este examinat sub lumină polarizată, pentru a vedea dacă există cristale de uree, specifice cum să diagnosticăm corect boala articulară. Analiza sângelui Pentru un pacient cu atac acut de gută, analizele de sânge vor arăta VSH crescut viteza de sedimentare a hematiilorfibrinogen și proteina C reactivă crescute, precum și leucocitoză creșterea numărului de globule albe și tromobocitoză.

Acidul uric din sânge poate avea valori crescute sau normale. Analiza urinei Testul de urină constă în colectarea urinei pe o perioadă de 24 de ore.

Lista bolilor care sunt identificate foarte greu de către medici

Analiza va arăta cum funcționează rinichii, precum și uricozuria. În cazul persoanelor care au gută, aceasta din urmă este crescută chiar și atunci când acidul uric are valori normale. Radiografia Radiografia oferă o imagine asupra tumefacției părților moi din zona articulațiilor.

Este folosită mai ales după primul atac de gută. Testele ulterioare vor arăta evoluția bolii până în momentul osteoartritei severe. De asemenea, radiografia este folosită și pentru a exclude alte afecțiuni articulare cu simptome similare.

Tot ce trebuie să știi despre reumatism!

Cum este tratată guta Pe baza stabilirii diagnosticului, doctorul va recomanda un tratament. Acesta are rolul de a reduce din durere și disconfort, de a preveni reapariția unui nou atac de gută, precum și de a evita complicațiile. Tratamentul medicamentos Tratamentul debutează cu administrarea de medicamente care atenuează durerea.

  • Mijloace pentru tratarea genunchiului
  • Guta: Factori de risc, complicatii, diagnostic | Bioclinica

Acestea pot include: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene — doctorul poate recomanda medicamente precum ibuprofen sau naproxen, care pot fi luate fără rețetă, sau medicamente mai puternice, precum indometacină sau celecoxib, care necesită prescripție medicală; Colchicină — este un analgezic ce reduce din durerea asociată gutei.

Este recomandat doar pe termen scurt, deoarece are efecte adverse precum diaree, vărsături, slăbiciuni musculare și poate cauza complicații pentru persoanele care au probleme renale.

După trecerea atacului de gută, medicul poate recomanda o doză zilnică mai mică, pentru a preveni apariția unui nou episod; Corticosteroizi — sub formă de pilule sau injectabili. Din această clasă, prednisonul este cel mai cunoscut și ajută la reducerea inflamației și a durerii. Este, totuși, indicat să eviți administrarea de aspirină pentru reducerea durerii, deoarece aceasta poate crește nivelul acidului uric din sânge. Pentru a preveni apariția unui nou atac de gută, doctorul poate cum să diagnosticăm corect boala articulară medicamente care scad nivelul acidului uric din sânge.

Poliartrita reumatoida

Printre acestea, se află medicamentele care grăbesc eliminarea acidului uric prin urină de exemplu, alopurinolcare trebuie luate sub stricta supraveghere a doctorului, deoarece, administrate alături de diuretice tiazidice sau anticoagulante, pot cauza complicații.

De asemenea, tot pentru a preveni recurența, este recomandată și colchicina, mai ales în primele 30 de zile de tratament. În lipsa tratamentului medicamentos, boala se poate croniciza și poate duce la distrugerea articulațiilor sau chiar la probleme grave de rinichi.

Foarte rar și doar dacă tofii gutoși cauzează deformări, sunt recomandate intervențiile chirurgicale.

cum să diagnosticăm corect boala articulară

În acest caz, operațiile de corectare constau în excizia chirurgicală a tofilor. Pentru a se evita apariția complicațiilor asociate gutei, pot fi recomandate următoarele tipuri de medicamente: Medicamente care blochează producția de acid uric — numite medical și inhibitori ai xantinoxidazei, aceștia limitează capacitatea organismului de a produce acid uric.

Concluzii Produsă de bacilul Koch Mycobacterium tuberculosistuberculoza este o boală infecțioasă contagioasă, care încă reprezintă o problemă actuală de sănătate publică. Odată ajuns în organismul uman, bacilul se localizează și se dezvoltă preferențial la nivelul plămânilor, producând tuberculoza primară.

Prin reducerea nivelul de acid uric din sânge, se diminuează și riscul de complicații asociate gutei; Medicamente care grăbesc eliminarea acidului uric — aceste medicamente uricozurice includ probenecid și lesinurad și îmbunătățesc funcțiile rinichilor, pentru a înlesni eliminarea acidului uric. Schimbarea stilului de viață Pe lângă administrarea medicamentelor recomandate de doctor, pacienții care au gută trebuie să facă și câteva schimbări în ceea ce privește stilul de viață.

ADIO REUMATISM !!!

Astfel, se recomandă: Limitarea consumului de alcool și de băuturi îndulcite cu fructoză zahăr extras din fructe. Acestea pot fi înlocuite cu apă sau cu ceaiuri fructate, dar fără zahăr adăugat; Limitarea consumului de alimente bogate în purine; Scăderea în greutate, precum și activitatea fizică regulată — eliminarea surplusului ponderal poate duce la reducerea riscului de apariție a unui nou atac de gută.

Unii pacienți apelează inclusiv la terapii alternative, precum meditația sau exercițiile de respirație. Acestea îi ajută să nu se mai gândească la durere și pot fi utile pe termen scurt, însă în niciun caz nu pot substitui tratamentul medicamentos. Ce alimente sunt recomandate Dacă ai gută, pe lista alimentelor permise se află: Laptele bătut și dulce.